Apneea în Somn și Riscul Cardiovascular

Apneea în somn de tip obstructiv crește morbiditatea și mortalitatea cardiovasculară fiind recunoscută drept un factor de risc. Tulburările de ritm cardiac sunt comune la pacienţii cu apnee obstructivă de somn.

Gradul de conștientizare privind legătura dintre sindromul de apnee în somn de tip obstructiv (SASO) și bolile cardiovasculare a crescut atât în rândul cercetătorilor cât și în rândul clinicienilor. Multiple studii epidemiologice au raportat că apneea în somn de tip obstructiv se asociază cu un risc cardiovascular crescut, cele mai multe dovezi existând pentru hipertensiunea arterială, aritmia cardiacă și accidentele vasculare cerebrale.

Tulburările de ventilație în somn se asociază cu insuficiența cardiacă, accidentul vascular cerebral și boala coronariană. Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv este o patologie care crește riscul de apariție a bolilor cardiovasculare și riscul de mortalitate, independent de factorii de risc cardiovascular recunoscuți în mod tradițional.

Datele statistice privind apneea în somn de tip obstructiv și bolile cardiovasculare dovedesc că diagnosticul și gestionarea precoce a sindromului de apnee în somn fac posibilă reducerea ratei bolilor cardiovasculare:

• 50% dintre pacienții cu apnee în somn de tip obstructiv sunt hipertensivi ²
• 30% din pacienții hipertensivi au apnee în somn de tip obstructiv ²
• Aritmiile nocturne apar la 50% dintre pacienții cu apnee în somn obstructivă ²
• 71% din pacienții diagnosticați cu boli cardiovasculare au apnee în somn de tip obstructiv ³
• Prevalența apneei în somn de tip obstructiv la pacienții cu insuficiență cardiacă congestivă este de 53% ⁴
• Apneea obstructivă în somn este asociată în mod independent cu moartea subită cardiacă (Journal of the American College of Cardiology, aug. 2013) ⁵

Impactul tratamentului pentru apneea în somn asupra bolilor cardiovasculare este relevant:

• Tratarea apneei obstructive în somn îmbunătățește recurența fibrilației atriale ⁶
• Datele din studiile privind utilizarea CPAP la pacienții cu insuficiență cardiacă congestivă și cu apnee obstructivă/centrală în somn dezvăluie beneficii în scăderea gradului de morbiditate și mortalitate, cu îmbunătățirea hemodinamicii ventriculului stâng și a fracției de ejecție ⁷,⁸
• Apneea în somn de tip obstructiv este asociată cu un risc crescut de boli arteriale coronariene ⁹
• S-a demonstrat că tratamentul îmbunătățește rezultatele cardiovasculare pe termen lung ¹⁰
• Aderența la CPAP îmbunătățește controlul glicemic la pacienții cu apnee în somn de tip obstructiv și diabet zaharat de tip 2 ¹⁰

La nivel fiziopatologic, consecințele cardiovasculare se explică prin faptul că apneea determină o scădere a presiunii parțiale a oxigenului (PaO₂) și o creștere a presiunii parțiale a dioxidului de carbon (PaCO₂).

Scăderea presiunii parțiale a oxigenului are ca rezultat o scădere a aportului tisular de oxigen către țesuturi și, prin urmare, afectează și miocardul. Acest lucru stimulează apoi sistemul nervos simpatic. În plus, hipoxia urmată de reoxigenare în timpul microtrezirilor duce la formarea de radicali liberi care provoacă inflamarea țesuturilor și stresul oxidativ, generând disfuncție endotelială și riscuri cardiovasculare crescute.

Apneea în somn de tip obstructiv este un factor de risc pentru hipertensiunea arterială, ceea ce face ca tratamentul acesteia să fie o problemă majoră de sănătate publică. HTA afectează o treime din populația adultă și rămâne cel mai important factor de risc cardiovascular în populația generală. Prevalența HTA la pacienții cu apnee în somn de tip obstructiv variază de la 35% la 80% și este legată de severitatea patologiei apneice. Pe de altă parte, 40-50% dintre pacienții hipertensivi au apnee în somn.

Important de ştiut:

• Sforăitul însoțit de întreruperea respirației în timpul somnului
• Trezirile frecvente nocturne
• Hipersomnolenţă și oboseală în timpul zilei
• Tulburări de concentrare și memorie
• Dureri de cap matinale și iritabilitate

Toate aceste semne ar trebui să ne pună pe gânduri și să mergem la un medic specialist în somnologie, care să facă investigațiile necesare pentru a pune un diagnostic de apnee obstructivă în somn.

În general, pacienţii care suferă de sindrom de apnee în somn au simptome care persistă de luni sau ani, mulţi dintre ei neconștientizând acest fapt.

Ce recomandă medicii specialiști? Să mergem la medic pentru identificarea precoce a factorilor de risc cardiovascular asociaţi apneei în somn, în special căutarea sistematică a valorilor tensionale crescute la pacienţii cu forme severe ale acestui sindrom, mai ales dacă se asociază cu obezitate.

Informațiile din prezentul articol sunt cu caracter pur informativ. Nu se dorește a fi exhaustiv și nu înlocuiește o consultație sau un diagnostic medical. Dacă aveți semne sau simptome care necesită o opinie medicală, vă recomandăm să mergeți la medic.

Surse:

1. Peppard P, Young T, Barnet, J, Palta M, Hagen E. Increased Prevalence of Sleep-Disordered Breathing in Adults. Am. J. Epidemiol 2013.
2. V. K. Somers, D. P. White, R. Amin, W. T. Abraham, F. Costa, A. Culebras, S. Daniels, J. S. Floras, C. E. Hunt, L. J. Olson, et al. Sleep Apnea and Cardiovascular Disease. Circulation 2008;118:1080-1111.
3. Floras JS, Sleep Apnea in Heart Failure. Current Heart Fail Reports 2005;2:212-217.
4. Wang et al. Sleep Apnea and Mortality in Heart Failure. J Am Coll Cardiol 2007;49:1625–31
5. Gami et al. Obstructive Sleep Apnea and the Risk of Sudden Cardiac Death: J Am Coll Cardiol 2013;62:610-616.
6. Fein AS, Shvilkin A, Shah D, et al. J Am Coll Cardiol 2013;62:300-5.
7. Javaheri S, Caref B, Chen E, Tong KB, Abraham WT. Sleep apnea testing and outcomes in a large cohort of Medicare beneficiaries with newly diagnosed heart failure. Am J Respir Crit Care Med 2011;183:539-546.
8. Artz M, Floras JS, Logan AG, et al. Suppression of central sleep apnea by CPAP. Circulation 2007;115:3173-3180.
9. Sorajja D., Gami A.S., Somers V.K., Behrenbeck T.R., Garcia-Touchard A., Lopez-Jimenez F. Chest 2008; 133:927-933.
10. Marin J.M., Carrizo S.J., Vicente E., Agusti A.G. Lancet 2005; 365:1046-1053.