Consult ORL și Importanța Investigațiilor în Apneea în Somn de Tip Obstructiv

_{Foto: Dr. Raluca Mihaela Bercea medic pneumolog, doctor in Medicină, cu Competență Somnologie și Ventilație Non-invazivă in Clinica Medicală Scandinavia, alături de Șef Lucrări UMF Carol Davila Dr. Ioan Bulescu, Doctor in Științe medicale, Competență Chirurgie Endoscopica ORL.}

Medicul specialist ORL are un rol important în terapia pacienților cu apnee în somn de tip obstructiv. Acesta poate recomanda diferite investigații specifice pentru a descoperi dacă există cauze obstructive la nivelul căilor aeriene superioare: la nivelul nasului, vălului palatin, luetei, amigdalelor, sinusurilor, la nivelul faringelui sau laringelui.

Sindromul de apnee obstructivă în somn (SASO)

SASO este o patologie multifactorială caracterizată prin:

• episoade repetitive de sforăit zgomotos și oprire a respirației în timpul somnului,
• simptome diurne, cum ar fi oboseală, somnolență, tulburări de concentrare și dureri de cap matinale.

🔵 De ce este necesar un consult ORL pentru pacienții cu apnee în somn?

Obstrucția nazală, cu sau fără respirație bucală, precum și afecțiunile inflamatorii sau tumorale ale căilor aeriene, dovedesc necesitatea ca pacienții cu terapie CPAP pentru SASO să fie examinați de către un medic specialist ORL. Printre acestea se numără:

• Căile respiratorii nazale obstrucționate: în cazurile de polipi nazali sau hipertrofie a cornetelor inferioare, deformări ale nasului sau ale septului nazal (sept deviat, sept dublu, hematom septal).
• Afecțiuni inflamatorii ale nasului: răceală, rinosinuzită cronică sau rinită alergică, val palatin mărit și/sau uvula mărită, plus volumul excesiv al țesutului gâtului.
• Copiii cu amigdale mari și polipi, care sforăie adesea.
• Persoanele supraponderale cu țesut voluminos la nivelul gâtului.
• Chisturile sau tumorile localizate în sfera ORL, care pot provoca obstrucții ce duc la apariția sforăitului sau SASO.

Obstrucția nazală și mărirea amigdalelor pot crește riscul de apnee. De exemplu, dacă vă uitați în oglindă cu gura deschisă și pronunțați vocala „a!”, iar omușorul nu se vede din cauza ascunderii de rădăcina limbii, aveți un faringe îngust la intrare și, implicit, un risc mare de apnee în somn.

Tratamentul Apneei în Somn de Tip Obstructiv

Tratamentul general are ca principiu menținerea permeabilității și stabilității căilor respiratorii superioare, astfel încât acestea să nu vibreze sau să colapseze spontan sau provocat. Cea mai eficientă soluție terapeutică este terapia CPAP (presiune pozitivă continuă), cu variante AutoCPAP, BiPAP sau BiLevel.

În cazul în care terapia CPAP nu oferă rezultate favorabile, consultul ORL este esențial, iar alternativele pot include chirurgia căilor respiratorii superioare și utilizarea dispozitivelor de avansare mandibulară. De multe ori, se combină mai multe soluții non-PAP pentru cele mai bune rezultate.

Umidificarea și Consecințele Presiunii CPAP

Umidificarea are un rol esențial pentru sporirea confortului în utilizarea terapiei CPAP și creșterea complianței. Uscăciunea mucoasei nazale afectează activitatea ciliară, iar aerul rece din timpul terapiei poate agrava uscăciunea căilor aeriene superioare.

Presiunile crescute din tratamentul cu CPAP pot face dificilă adaptarea organismului pentru încălzirea și umidificarea aerului inhalat, rezultând:

• Uscarea mucoasei nazale și a gâtului,
• Congestie nazală,
• Iritație și apariția secrețiilor nazale,
• Durere în gât.

Mai multe studii au demonstrat o corelație între rezistența nazală crescută și toleranța redusă la terapia CPAP, precum și legătura cu eficiența scăzută a acestui tip de terapie la pacienții cu obstrucție nazală semnificativă. În astfel de cazuri, intervenția chirurgicală nazală a fost corelată cu:

• Creșterea timpului de utilizare a dispozitivelor CPAP,
• Reducerea presiunilor utilizate pentru terapie,
• Reducerea somnolenței diurne,
• O creștere globală a calității vieții.

Friedman și colaboratorii (s4) au raportat că intervenția chirurgicală nazală influențează parțial indicele AHI (apnee-hipopnee) și este eficientă în reducerea presiunii CPAP nazale. Succesul tratamentului chirurgical în sfera ORL poate duce la reducerea cu mai mult de 50% a AHI, cu valori postoperatorii sub 20 de evenimente pe oră.

Surse

• 1,3,5 – Rolul chirurgiei de permeabilizare nazală în managementul SASO / The role of nasal surgery in management of Obstructive Sleep Apnea Syndrome. Articol Revista de Pneumologie, Medical Market, Dr. Ioan Alexandru Bulescu.
• 2 – Complianța la terapia apneei în somn / Compliance with sleep apnea therapy. Articol Revista de Pneumologie, Medical Market, Dr. Diana-Raluca Velescu.
• 4 – Friedman M et al. (2000) “Effect of improved nasal breathing on obstructive sleep apnea.” Otolaryngol Head Neck Surg 122:71–74.
• 6 – “DIALOGURI DESPRE SOMN ŞI APNEEA ÎN SOMN PENTRU AMATORI INFORMAŢI” – Editura Tehnopress, prin bunăvoința Dnei Cpt. Dr. Sânziana Lovin, Șef secție Medicină Internă la SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ MILITAR “DR. I. CZIHAC” din Iași, Doctor în științe medicale, medic primar și specialist în pneumologie, atestat în Competentă Medicina Somnului.