Fumat & Vaping
Dr. Raluca Mihaela Bercea
Țigările, în general, sunt un drog.
Țigările electronice reprezintă doar una dintre alternativele la fumat și această categorie cuprinde alternative fără fum care nu conțin tutun adevărat. Există, de asemenea, și alte tipuri de alternative la fumat în afara țigărilor electronice, dar care conțin tutun adevărat. Țigările electronice care conțin nicotină dau dependență, la fel ca și țigările clasice, iar țigările fără nicotină, deși conțin substanțe aromatice, sunt chimice și foarte nocive pentru țesutul pulmonar conform studiilor efectuate până în prezent.
Tutunul încălzit, sau dispozitivul de tip „heat-not-burn”, reprezintă o tehnologie fără fum. Dispozitivele cu tutun încălzit utilizează tutun adevărat, procesat special în rezerve, care sunt apoi introduse în dispozitiv unde sunt încălzite la temperaturi controlate. Această încălzire controlată asigură faptul că tutunul adevărat nu arde; totuși, se eliberează arome de tutun, iar fumul și scrumul sunt eliminate din experiența consumului.
Țigările electronice nu conțin tutun adevărat, ci utilizează un lichid care este vaporizat, eliminând astfel fumul și scrumurile. Pe de altă parte, dispozitivele care încălzesc tutunul, precum IQOS, folosesc tutun adevărat procesat în rezerve, oferind un gust autentic de tutun și beneficiile unei alternative fără fum.
Toate dispozitivele din comerț precizează clar că rezervele din tutun TEREA, DELIA și HEETS nu sunt lipsite de riscuri și creează dependență, deoarece conțin nicotină, prezentă în mod natural în tutun.
În România, ca și în alte țări, țigările electronice sunt extrem de populare în rândul tinerilor. Pe cât sunt de periculoase, pe atât sunt de tentante. Aceste dispozitive sunt atractive, iar tinerii doresc să le folosească. Un aspect grav este faptul că copiii, din ce în ce mai mici, au acces facil la ele. Se găsesc în aproape orice magazin datorită prețurilor accesibile, iar aromele sunt apreciate, deși nicotina creează dependență. De la vapat până la consumul de droguri de mare risc, e doar un pas.
Dacă efectele pe termen lung vor fi clarificate în studiile viitoare, specialiștii observă deja efectele pe termen scurt. Bolile generate de utilizarea țigărilor electronice sunt denumite în prezent EVALI – boală pulmonară legată de utilizarea țigărilor electronice. Simptomele pot include: lipsa de aer, tuse, vomă, diaree, cefalee, dureri toracice, palpitații, febră și frisoane. S-au descris și cazuri grave, care au necesitat intervenții în terapie intensivă, unele ajungând la intubație sau chiar deces. Aspectul plămânului se poate asemăna cu cel observat în imaginile radiologice din perioada Covidului, fiind o reacție alergică acută la un stimul extern, care, în cazuri severe, poate conduce la insuficiență respiratorie. Diagnosticul se face prin excludere, după eliminarea altor cauze infecțioase.
Oamenii de știință englezi au analizat mostre de celule de obraz de la utilizatorii țigărilor electronice și le-au comparat cu cele de la fumătorii de țigări clasice, pe baza datelor culese de la 4.000 de persoane. Studiul a relevat că celulele din cavitatea bucală, expuse la fumul de tutun și vapori, s-au modificat semnificativ în timp.
Modificările au fost observate și în țesutul pulmonar al fumătorilor care au dezvoltat cancer – cancerul pulmonar fiind cel mai agresiv și de obicei diagnosticat în stadii avansate, iar pacienții pierd rapid lupta cu boala.
Anul 2024 a adus numeroase studii care au aprofundat cunoștințele despre vaping. Printre descoperirile importante se numără și determinarea unor efecte cardiovasculare, inclusiv inducerea insuficienței cardiace. La nivel pulmonar, pe lângă leziunile acute descrise, s-a observat o inflamație permanentă a căilor respiratorii, cu o funcție pulmonară redusă.
La sfârșitul lunii februarie 2024, Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege ce prevede interzicerea vânzării țigărilor electronice copiilor sub 18 ani. De asemenea, produsele care conțin tutun – țigările electronice, flacoanele de reumplere pentru acestea – nu mai pot fi vândute prin automate, iar vânzarea prin dispozitive de tipul easybox este interzisă. Proiectul de lege prevede sancțiuni de până la 100.000 lei, în funcție de gravitatea faptei, iar elevilor li se va interzice fumatul la școală, indiferent de tipul de țigări folosit. Măsurile sunt privite cu reticență în rândul adolescenților, mulți susținând că fumează acasă împreună cu părinții și că nu li se poate interzice decizia.
Concluzie: Vapingul este un fenomen complex, cu implicații semnificative pentru sănătatea publică. Deși adesea prezentat ca o alternativă la fumat, dovezile științifice disponibile sugerează că vapingul nu este lipsit de riscuri. Este esențial să continuăm cercetările pentru a înțelege pe deplin impactul acestui fenomen asupra sănătății și pentru a elabora politici publice adecvate.