Somnul la femei – o simfonie hormonală complexă

Dr. Raluca Mihaela Bercea, Dr. Andreea Ciocoiu

Somnul, un proces fiziologic complex, este esențial pentru sănătatea generală și bunăstare. La femei, acesta este influențat semnificativ de fluctuațiile hormonale, care se manifestă de-a lungul diferitelor etape ale vieții. Modificările nivelurilor de estrogen și progesteron afectează nu doar calitatea și durata somnului, ci și arhitectura acestuia, având implicații semnificative asupra sănătății fizice și mentale.

Influența ciclului menstrual asupra somnului

Ciclul menstrual, caracterizat prin variații hormonale, determină schimbări distincte în arhitectura somnului. În faza foliculară, dominată de niveluri crescute de estrogen, se observă o îmbunătățire a calității somnului. Estrogenul favorizează creșterea somnului cu unde lente (somn profund), reducând latența somnului și promovând un somn mai odihnitor. Studiile au arătat că femeile în această fază raportează o calitate superioară a somnului și o adormire mai rapidă[1]. În contrast, faza luteală, caracterizată prin creșterea progesteronului, poate avea efecte duale. Deși progesteronul are proprietăți sedative, acesta poate duce și la fragmentarea somnului, creșterea numărului de treziri nocturne și somnolență diurnă excesivă. Aproximativ 30-40% dintre femei experimentează tulburări de somn în această fază, manifestate prin somn neodihnitor și oboseală diurnă[1].

Sindromul premenstrual (PMS) exacerbează aceste tulburări, simptomele precum iritabilitatea, anxietatea, durerile abdominale și tensiunea mamară afectând negativ somnul. Până la 75% dintre femeile cu PMS se confruntă cu tulburări de somn, incluzând insomnie, somn agitat și coșmaruri. Severitatea simptomelor PMS este direct corelată cu severitatea tulburărilor de somn[2].

Sarcina și somnul

Sarcina reprezintă o perioadă de transformări hormonale majore, cu impact semnificativ asupra somnului. În primul trimestru, creșterea dramatică a progesteronului cauzează somnolență diurnă excesivă la 80% dintre gravide. Nicturia, greața matinală și disconfortul abdominal perturbă somnul nocturn. Al doilea trimestru aduce o ameliorare a calității somnului, dar pot apărea probleme legate de refluxul gastroesofagian, sindromul picioarelor neliniștite și durerile lombare. În ultimul trimestru, disconfortul fizic, mișcările fetale, nicturia și anxietatea duc la fragmentarea somnului și insomnie la 66% dintre gravide[3].

Menopauza și somnul

Menopauza, caracterizată prin scăderea nivelurilor de estrogen și progesteron, induce bufeuri nocturne și transpirații nocturne la 85% dintre femei. Insomnia cronică afectează 60% dintre femeile aflate la menopauză, iar apneea obstructivă în somn (AOS) devine mai frecventă, afectând până la 20% dintre femeile postmenopauzale[4]. Aceste tulburări cresc riscul de depresie, anxietate, boli cardiovasculare, declin cognitiv și osteoporoză.

Tulburări de somn specifice femeilor

Insomnia: Femeile sunt de două ori mai predispuse la insomnie cronică, asociată cu stresul, anxietatea, depresia și fluctuațiile hormonale.
Sindromul picioarelor neliniștite (SPN): De două ori mai frecvent la femei, afectând 10% din populația feminină, cu sarcina ca factor de risc major (30%).
Apneea obstructivă în somn (AOS): Subdiagnosticată la femei, afectând 5% dintre femeile premenopauzale și 20% dintre cele postmenopauzale.

Impactul tulburărilor de somn asupra sănătății femeilor

Studiile de până în prezent arată că femeile cu insomnie cronică au un risc de 2-4 ori mai mare de a dezvolta depresie și anxietate. Mai mult, tulburările de somn sunt un factor de risc independent pentru boli cardiovasculare la femei, crescând riscul de hipertensiune arterială, infarct miocardic și accident vascular cerebral. Privarea de somn cronică crește riscul de rezistență la insulină și de diabet de tip 2 la femei. În privința aspectului endocrin, tulburările de somn pot duce la modificări ale hormonilor care reglează apetitul, favorizând creșterea în greutate și obezitatea. În același timp insomnia cronică și apneea obstructivă în somn sunt asociate cu declin cognitiv și cu un risc crescut de demență la femei[5]. Mai precis, simptomele depresive au fost accentuat raportate după tranziția către menopauză. Timp de decade existența asocierii mai mult sau mai puțin cauzale dintre menopauză și sindromul depresiv a fost obiectul unor intense controverse, cea mai ridicată problemă a clinicienilor și a cercetătorilor fiind dacă depresia asociată menopauzei este cauzată în principal de evenimente stresante (factori de stres externi), factori psihologici sau modificări hormonale ovariene. Unele studii au evidențiat chiar apariția simptomelor depresive în raport cu nivele crescute de androgeni la menopauză[6]. Având în vedere datele de până în prezent, se ridică necesitatea studiului multifactorial asupra cauzelor depresiei la menopauză și a implicației tulburărilor hormonale în apariția tulburărilor de somn.

Recomandări pentru un somn sănătos

Igiena somnului: Stabilirea unui program regulat de somn, crearea unui mediu de somn optim (întunecat, liniștit, răcoros), evitarea stimulentelor (cafeină, alcool, nicotină) și a dispozitivelor electronice înainte de culcare.
Gestionarea stresului: Tehnici de relaxare (meditație, yoga, respirație profundă), exerciții fizice regulate (dar nu înainte de culcare), evaluare psihologică specializată și terapie cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT-I).
Terapia hormonală: Terapia de substituție hormonală (THS) pentru menopauză, sub supraveghere medicală, pentru ameliorarea bufeurilor nocturne și a insomniei.
Tratamentul tulburărilor de somn specifice: Suplimente de fier, medicamente dopaminergice sau gabapentină pentru SPN, terapie cu presiune pozitivă continuă (CPAP) pentru sindromul de apnee în somn asociat.
Consult medical specializat: Evaluare și tratament adecvat pentru tulburări persistente de somn, de către un medic specialist în somnologie.

Concluzii

Somnul la femei este un proces complex, influențat de fluctuații hormonale semnificative. O abordare personalizată, care include igiena somnului, gestionarea stresului, terapie hormonală adecvată și tratamente specifice pentru tulburările de somn, este esențială pentru menținerea unui somn sănătos și prevenirea complicațiilor pe termen lung.

Bibliografie

Freeman EW, Sammel MD, Lin H. Sleep disturbance and reproductive hormone levels in the menopausal transition. Menopause. 2011;18(4):399–407.
Bertone-Johnson ER. Premenstrual syndrome and sleep. Sleep Med Rev. 2005;9(3):183–193.
Lee KA, Zaffke ME, McEnany G. Parity and sleep patterns during and after pregnancy. Obstet Gynecol. 2000;95(5):662–668.
Kravitz HM, Ganz PA, Bromberger J, et al. Sleep difficulty during the menopausal transition. Menopause. 2003;10(1):19–28.
Cappuccio FP, D’Elia L, Strazzullo P, Miller MA. Sleep duration and risk of incident hypertension. Hypertension. 2010;56(1):33–41.
Bromberger JT, Schott LL, Kravitz HM, et al. Longitudinal change in reproductive hormones and depressive symptoms across the menopausal transition. Arch Gen Psychiatry. 2010;67:598–607.